Verificare finală

Era informațională denumită și era digitală este o idee conform căreia epoca în care trăim va fi caracterizată de capacitatea oamenilor de a transmite informație fără restricții și de a avea acces la informație la un mod care era imposibil în trecut.

Societatea cunoașterii este o societate care generează cunoștințe și le face accesibile pentru toți membrii societății, cunoștințe care pot fi utilizate în vederea îmbunătățirii condiției umane.

“Cunoașterea este informație cu înțeles și informație care acționează” – Acad. Mihai Drăgănescu - ”Societatea informaţională şi a cunoaşterii, vectorii societăţii cunoaşterii

Creativitatea este un proces mental și social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minții creative între idei sau concepte existente.

Dicționarul Merriam-Webster Online prezintă o definiție cu sens larg a inovării: „1) introducerea a ceva nou, sau 2) o idee nouă, o metodă nouă sau un dispozitiv nou“.

Inovarea este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă etc. Există multiple motivații ale întreprinderilor și organizațiilor pentru a inova, între care:

  • creșterea cotei de piață,
  • cucerirea de noi piețe,
  • ameliorarea calității produselor,
  • lărgirea gamei de produse,
  • înlocuirea produselor învechite,
  • reducerea impactului asupra mediului
  • etc.

Inovarea este indisolubil legată de creativitate. Inovarea și creativitatea sunt procese care se intercondiționează, deoarece găsirea soluției la problemele ce apar într-un proces de inovare necesită creativitate.

Trăim în era digitală, suntem în tranziție spre societatea cunoașterii, asistăm la a patra revoluție industrială, totul se schimbă într-un ritm din ce în ce mai alert, competiția este din ce în ce mai acerbă. Aplicarea creativității și inovării în dezvoltarea explozivă a tehnologiilor disruptive a fost extinsă la toate domeniile societății având ca rezultate pozitive: progres tehnologic și bunăstare. Practic, asistăm la tranziția de la îmbunătățirea continuă la inovarea continuă.

Astfel, soluția salvatoare este aplicarea extinsă a creativității și inovării având ca scop final generarea progresului economic și bunăstarea socială. Sau, altfel spus, este aplicarea formulei “magice” în toate domeniile:

CREATIVITATE + INOVARE → PROGRES + BUNĂSTARE

Pentru a putea aplica pe scară largă creativitatea și inovarea trebuie dezvoltată gândirea creativă.

Gândirea creativă nu mai este “rezervată” doar cătorva minți geniale. Ea poate fi dezvoltată prin educație ținând cont de faptul că funcționează pe baza unor normative cognitive care trebuie cunoscute și aplicate.

În acest sens, va trebui ca profesorii să includă dezvoltarea creativității în procesul de învățare. Din păcate, curricula la nivel național este neclară în marea majoritate a țărilor. În plus, profesorii nu au fost instruiți suficient pentru a li se dezvolta abilităţi le necesare predării creativității.

La nivel internațional s-au făcut progrese semnificative pentru devoltarea educației creative.

Câteva exemple referitoare la introducerea educației creative în școli:

Introducing Creative Education in a school

Using Creative Education in your classroom

Creativity in the Classroom

Importante discuții între experți din întreaga lume, privind dezvoltarea aplicării creativității și inovării au avut loc și la conferința din 23 și 24 octombrie 2017, organizată de Radboud University. Focusarea s-a făcut pe îmbunătătirea măsurării creativității și pe crearea unei rețele internaționale pentru creativitate și inovare. – https://www.carsten-deckert.de/app/download/15368188996/Booklet_Creativity+Conference.pdf

Detalii referitoare la introducerea creativității în curricula scolară pot fi găsite pe internet (exemplu: Teaching for creativity in the Australian curriculum classroom).

Conform opiniei exprimate de Durban University of Technology, poziția ingineriei în societate este în schimbare. Societatea a devenit centrul ingineriei iar, în scurt timp, ingineria și tehnologia vor deveni centrul societății. Ingineria și educația vor migra de la abordarea unei discipline clasice la una de tip tehnologică-socială-comportamentală-economică.

Această opinie a fost întărită de Venkatesh Narayanamurti de la Harvard care a afirmat: „ingineria se dezvoltă, în zilele noastre, ca o disciplină centrală şi este o punte de legătură între aproape toate disciplinele. Astfel, ingineria devine, în final, o artă liberală“.

Se afirmă, din ce în ce mai des, că practica inginerească, în contextul actual, are nevoie de abordări complexe bazate dezvoltarea creativității și inovării care să poată oferi soluții funcţionale. Punerea lor în practică trebuie însoțită de proiecte relevante care implică responsabilitate și eficiență.

O primă tendință se referă la schimbarea curriculară care stă la baza oținerii licenței și masteratului, la toate disciplinele. Ea cuprinde deja specializări noi precum:

Există propuneri ca la curricula pentru masterat să se adauge dezvoltarea de noi abilități și atitudini (Mindsets). Câteva exemple de noi specializări necesare:

  • creștere economică (Growth),
  • inovare,
  • anteprenoriat,
  • economie circulară,
  • managementul de proiecte,
  • etc.

O a doua se referă la utilizarea unor platforme educaționale performante. CDIO (Conceiving — Designing — Implementing — Operating) este o astfel de platformă educațională care pune la dispoziție un set de instrumente inginerești necesare în contextul conceperii, proiectării, implementării şi operării sistemelor și produselor din lumea reală. A fost dezvoltată de Massachusetts Institute of Technology și este în proces de extindere, în baza colaborării cu trei universități din SUEDIA. Este soluția cea mai des folosită pentru pregătirea inginerilor pe următoarele profile profesionale: Cercetător, Dezvotator/Designer de Sistem (System Designer/Developer), Dezvotator/Designer de Aparate (Device Designer/Developer), Operator/ Inginer Suport Produs (Product Support Engineer/Operator) și Inginer Antreprenor (Entrepreneurial Engineer). Recent MIT a realizat o curricula pentru utilizare CDIO în departamentele proprii de aeronautica și astronautică. CDIO, fiind un model deschis, poate fi adaptat sau adoptat de toate universitățile care formează ingineri. (http://www.cdio.org/about). În lista de sute de utilizatori nu există, din păcate, nici o universitate sau organizație din România.

A treia se referă la dezvoltarea de abilități și îndemânări (skils) de atreprenor la ingineri care devine, din ce în ce mai mult, o prioritate importantă în pregătirea profesională a viitorilor ingineri. Pentru o mai bună pregătire în domeniul antrepenoriatului, universitățile ar putea dezvolta incubatoare pentru antrepenori talentati și parteneriate cu mediul economic. O instituție importantă în UK, care sprijină pregătirea antreprenorială în universități, este National Centre for Entrepreneurship in Education (NCEE), care ar putea fi un model și pentru Romania. Pregătirea viitorilor ingineri trebuie startată în învățământul preuniversitar, este una din cerințele de bază.

Un exemplu cu largă aplicabilitate, care facilitează acest lucru, sunt modelele educaționale:

  • STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics)
  • STEAM (Science, Technology, Engineering, the Arts and Mathematics - Science and technology, interpreted through engineering and the arts, all based in elements of mathematics) și
  • STREAM (Science, Technology, Reading and wRiting, Engineering, Arts and Math).

Există mai multe implementări STEM și STEAM în Romania.

Un exemplu reprezentativ, privind implementarea STEM în Constanța, este Centrul de Cercetări a Elevilor din CNMB.

În loc de concluzii, aceste modele educaționale (STEM, STEAM, STREAM etc), referite mai sus, facilitează abordările interdisciplinare și holistice, necesare devoltării gândirii creative și inovatatoare și se aplică la toate categoriile profesionale, nu numai la ingineri.

Abordarea aplicării creativității și inovări la noi în țară este în faza de dezbateri și cu câteva rezultate punctuale.

Sursa: https://sites.google.com/site/universulstiintei2/creativitateinginereasca

First PagePrevious PageBack to overview

Enter your comment. Wiki syntax is allowed:
P A S I F
 
  • teorie/verificare_finala.txt
  • Ultima modificare: 2018/04/20 08:48
  • (editare externă)